Depanare pompe hidraulice

Pompa intr-un sistem hidraulic este componenta supusa celui ma mare grad de uzura si componenta cea mai predispusa la probleme. Problemele pompelor hidraulice se manifesta prin nivel ridicat de zgomot, crestere a temperaturii fluidului hidraulic, mișcare neregulata a cilindrilor, imposibilitatea de a dezvolta presiunea de lucru sau cedarea intregului sistem.

Una din următoarele probleme poate fi cauza ( daca intr-adevar este o problema a pompei hidraulice):

Cavitatia pompei

Cavitatia este inabilitatea pompei de a se alimenta cu ulei hidraulic.

Cand o pompa intra in cavitatie nivelul de zgomot creste rapid, este foarte calda mai ales in zona arborelui. Alte simptome sunt: miscarea neregulata a cilindrilor, dificultate in dezvoltarea presiunii de lucru, fluid hidraulic cu aspect laptos.

Daca se suspecteaza cavitatia trebuie verificate urmatoarele elemente:

a. Verificarea filtrului de absorbtie ( daca exista).

Trebuie curatat chiar daca nu pare murdar doarece murdaria se poate acumula in interiorul tresei metalice. In cazul in care exista depuneri pe suprafetele interne ale pompei sau supapelor hidraulice sistemul lucreaza la o temperatura prea mare si este nevoie de instalarea unui radiator de racire a uleiului hidraulic.

b. Verificarea conductei de absorbție sa nu fie blocata sau strangulata.

c. Verificarea aeresitorului rezervorului hidraulic. In cazul in care acesta este blocat de impurități. In sistemele in care perna de aer din rezervor este minima poate aparea fenomenul de cavitatie al pompei daca aeresitorul rezervorului nu reușește sa compenseze debitul pompei.

d. Verificarea vascozitatii uleiului in raport cu specificatiile pompei.

Anumite pompe nu pot aspira corect uleiurile ci vâscozitate ridicata si lucreaza intr-un regim de cavitatie partiala. Pornirea pompei pe vreme rece poate produce daune pompei hidraulice datorita modificarii vascozitatii uleiului. Rularea pompei in coditii de cavitatie pentru un timp indelungat pana la aducerea uleiului la temperatura de lucru o poate distruge.

e. Varificarea dimensiunii filtrului de absorbtie. Trebuie verificat ca acesta sa nu fi fost inlocuit pe parcur su unl de dimensiuni mai reduse.

f. Calitatea uleiului hidraulic. Uleiurile hirdaulice de calitate inferioara po produce depuneri pe componentele sistemului.

g. Verificare vitezei de operare a pompei hidraulice in raport cu specificatiile productorului.

h. Verificarea dimensionarii pompei hidraulice. In cazul in care acesta a fost inlocuita cu una cu debit mai mare este posibil ca debitul livrat de filtrului de aspiratie sa fie sub necesarul noii pompe.  

Prezenta aerului in sistemul hidraulic

In cazul sistemelor noi sau in urma interventiilor in sistemele hidraulice poate exista aer „prins” in conducte, componente. Acesta va fi circulat de sistem si eliberat la nivelul rezervorului si pentru acesta sistemul trebuie sa ruleze fara presiune sau la presiune foarte joasa pentru 15 – 30 minute. Pe de alta parte aerul care intre in sistem in timpul functionarii acestuia va face uleiul hidraulic sa aiba un aspect laptos imediat ce sistemul este pus in functiune si acest aspect va disparea la aproximativ 1 ora dupa ce sistemul este oprit.

Trebuie verificate urmatoarele conditii:

a. Asigurati-va ca nivelul uleiului din rezervor este peste nivelul racordului de aspiratie a pompei sau filtrului de absorbție.

Verificati ca nivelul uleiului, atunci cand toti cilindrii sunt extinsi, sa fie peste marcajul „Minim” de pe indicatorul de nivel al rezervorului hidraulic.

b. Aerul poate fi aspirat la nivelul semeringului de etansare al arborelui pompei.

Pompe cu roti dintate si cele cu vane care aspira ulei dintr-un rezervor pozitionat sub nivelul lor vor prezenta vacuum in spatele semeringului de etansare al arborelui.

Cand semeringul se uzeaza, aerul poate patrunde in sistem.

c. Verificarea furtunelor, conductelor, fitingurilor de pe circuitul de aspiratie al pompei.

d. Aerul poate fi aspirat in sistem si la nivelul garniturii de etansare a clindrilor hidraulici.

La cilindrii montati veritcal cu tija in partea superioara, atunci cand aceasta coboara sub actiunea fortei externe poate apărea vacuum in spatele pistonului ceea ce poate atrage aer din exterior deoarece garniturile de etanșare ale cilindrilor si facute sa impiedice uleiul sa iasa din sistem nu sa impiedice aerul sa intre in sistem.

e. Verificati pozitionarea conductei de retur in rezervor. Acesata trebuie sa se afle sub nivelul uleiului din rezervor.

Un alt aspect important este diametrul conductei de retur care, pentru rezervoarele noi, este bine sa fie cat mai  mare pentru a reduce viteza cu care uleiul intra in rezervor reducând, astfel , turbulentele.  

Racirea sistemelor hidraulice

Încălzirea fluidului hidraulic apare ca urmare a eficientei reduse a componentelor hidraulice. Fata de modelele teoretice toate componentele dint-un sistem hidraulic funcționează cu pierderi de energie. Parte din acesta energie se transforma in căldură, aceasta fiind luat in calcul in etapa de proiectare a unui astfel de circuit.

In cazul in care energia transformata in căldură este mai mare decât pierderea de energie către atmosfera apare supraincălzirea fluidului hidraulic.

Cat de cald este prea cald ?

In general când temperatura uleiului hidraulic creste peste 82 ºC încep sa apară daune asupra celor mai multe tipuri de garnituri de etanșare și se accelerează procesul de degradare al uleiului hidraulic.

Creșterea temperaturii peste 82 ºC nu are efect doar asupra uleiului hidraulic ci are impact și asupra vâscozității uleiului hidraulic și poate duce la scăderea acesteia sub nivelul optim pentru anumite componente hidraulice din sistem.

Pentru a putea obține o stabilizare a temperaturii uleiului hidraulic intr-un domeniu de operare normal este nevoie ca pierderea de energie din sistem sub forma de căldură sa fie mai mica decât capacitatea sistemului de a disipa căldură.

(Ex. Luând in considerare un sistem hidraulic care are o alimentare cu putere de 100 kW si având o eficienta de 80% trebuie sa fie capabil sa disipeze 20 kW din acesta putere. Dacă sistemul este dotat cu u sistem de răcire cu capacitatea de 25 kW temperatura uleiului se menține stabila pana in punctul in care pierderea de energie prin căldură a sistemului creste peste 25 kW sau capacitatea de răcire a sistemului scade sub 20 kW.)

Astfel exista doua metode pentru a rezolva problema supraincalzirii: reducerea pierderilor de energie prin caldura și creșterea capacității de disipare a căldurii.

Pierderea de caldura intr-un sistem se realizeaza la nivelul majoritatii componentelor dar acesta este redusa. Dintre aceste componente cele mai importante sunt rezervorul de ulei si schimbătorul de caldura ( radiator racire ulei hidraulic).

Tabelul următor ajuta la estimarea schimbului de caldura (puterea disipata in kW) dintre rezervorul de ulei și mediu luând in calcul temperatura uleiului, temperatura aerului din mediul ambiant si suprafața rezervorului ce vine in contact cu aerul.

Diferenta de temperatura dintre ulei si aer
Suprafata [m2] 5 ºC 10 ºC 15 ºC 20 ºC 25 ºC 30 ºC 35 ºC 40 ºC 45 ºC 50 ºC 55 ºC 60 ºC
1 0,08 0,16 0,24 0,32 0,40 0,48 0,56 0,64 0,72 0,80 0,88 0,96
2 0,16 0,32 0,48 0,64 0,80 0,96 1,12 1,28 1,44 1,60 1,76 1,92
3 0,24 0,48 0,72 0,96 1,20 1,44 1,68 1,92 2,16 2,40 2,64 2,88
4 0,32 0,64 0,96 1,28 1,60 1,92 2,24 2,56 2,88 3,20 3,52 3,84
5 0,40 0,80 1,20 1,60 2,00 2,40 2,80 3,20 3,60 4,00 4,40 4,80
6 0,48 0,96 1,44 1,92 2,40 2,88 3,36 3,84 4,32 4,80 5,28 5,76
7 0,56 1,12 1,68 2,24 2,80 3,36 3,92 4,48 5,04 5,60 6,16 6,72
8 0,64 1,28 1,92 2,56 3,20 3,84 4,48 5,12 5,76 6,40 7,04 7,68
9 0,72 1,44 2,16 2,88 3,60 4,32 5,04 5,76 6,48 7,20 7,92 8,64
10 0,80 1,60 2,40 3,20 4,00 4,80 5,60 6,40 7,20 8,00 8,80 9,60
11 0,88 1,76 2,64 3,52 4,40 5,28 6,16 7,04 7,92 8,80 9,68 10,56
12 0,96 1,92 2,88 3,84 4,80 5,76 6,72 7,68 8,64 9,60 10,56 11,52
13 1,04 2,08 3,12 4,16 5,20 6,24 7,28 8,32 9,36 10,40 11,44 12,48
14 1,12 2,24 3,36 4,48 5,60 6,72 7,84 8,96 10,08 11,20 12,32 13,44
15 1,20 2,40 3,60 4,80 6,00 7,20 8,40 9,60 10,80 12,00 13,20 14,40
16 1,28 2,56 3,84 5,12 6,40 7,68 8,96 10,24 11,52 12,80 14,08 15,36
17 1,36 2,72 4,08 5,44 6,80 8,16 9,52 10,88 12,24 13,60 14,96 16,32
18 1,44 2,88 4,32 5,76 7,20 8,64 10,08 11,52 12,96 14,40 15,84 17,28

Datele din tabel sunt orientative si depind de o serie de alte variabile cum ar fi debitul de ulei, circulatia aerului in jurul rezervorului, grosimea peretilor rezervorului, vascozitatea uleiului si altele.

Tabelul poate fi folosit pentru estima capacitatea de racire aditionala necesara pentru stabilizarea temperaturii uleiului.

Clasificare uleiuri transmisie API

Sistemul se bazeaza pe clasificarea API ( American Petroleum Institute ) care tine cont de modul in care sunt utilizate componentele transmisiei. Aceasta clasificare este folosita de producatorii din industria auto pentru a selecta lubrifiantul pentru un anumit tip de angrenaj si anumite conditii de operare. Standardul nu incearca clasificarea lubrifiantilor pe baza proprietatilor fizice sau be baza performantelor acestora. Este cunoscut faptul ca unuii lubrifianti se preteaza pentru o gama larga de conditii de operare si pot fi recomandati pentru mai multe domenii de operare.

Desi standardul API poate fi folosit atunci cand se fac o recomandari generale cu privire la lubrifiantul folosit trebuie totusi verificata fisa tehnica a producatorului transmisiei pentru a vedea daca nu sunt interdictii in ceea ce priveste folosirea unui anumit lubrifiant din clasa respectiva.

API-GL-1

Domeniul de utilizare cuprinde angrenajele cu roti dintate conice si melcate si unele transmisii manuale ce opereaza in conditii de incarcari reduse si viteze de alunecare pe flancul dintelui care permit folosirea uleurilor minerale. Pot fi combinate cu agenti antioxidanti, inhibitori de rugina, inhibitori de spuma si modificatori ai punctului de curgere pentru a imbunatati caracteristicile lubrifiantului. Aditivi pentru presiune extrema nu se folosesc.

API-GL-2

Se refera la domeniul de operare al unor angrenaje dincolo de clasa GL-1. Pot contine aditivi EP si anti-uzura, de obicei contin aditivi pentru angrenaje melcate.

API-GL-3

Domeniu de utilizare: transmisii manuale si angrenaje cu roti dintate conice ce opereaza in conditii moderate spre severe cu incarcari mai mari decat acopera standardul GL-2 dar mai mici dcat GL-4. Poate contine aditivi EP dar nu sunt indicate pentru angrenaje hipoide.

API-GL-4

Se aplica in special angrenajelor hipoide ce opereaza in una din situatiile: viteza moderata cu socuri moderate / viteza ridicata su cuplu redus / viteza redusa si cuplu ridicat.

API-GL-5

Domeniu de utilizare in transmisii hipoide, in special automobile si alte echipamente ce opereaza in conditii de viteza ridicata, cu socuri / viteza ridicata si cuplu redus / viteza redusa si cuplu ridicat. Este folosit pe scara larga pentru lubrifiantii de transmisii cu aditivi EP.

API-GL-6

Este asociat cu lubrifiati pentru reducerea griparii rotilor dintate in masinile de curse mai vechi.

API-MT-1

Descrie un lubrifiant aditivat EP, folosit pentru anumite transmisii ne sincronizate pentru camioane si autobuze.

 

 

Grup hidraulic compact HGU-K

Grup hidraulic compact HGU-K face parte dintr-o clasa de echipamente de la care se asteapta functionarea fara probleme pe perioade indelungate, cu costuri de intretinere minime si cu consum redus de enrgie, toate acestea in timp ce opereaza in medii industriale.
Foarte multe masini si utilaje folosesc o sursa de putere hidraulica, dar uneori aceasta nu este disponibila local sau nu este nevoie de o sursa permanenta de energie hidraulica iar in alte situatii tocmai mobilitatea acestor sisteme nu permite instalarea unei surse de putere. In aceste situatii se folosesc grupuri hidraulice actionate cu motor electric sau termic care asigura un debit de cativa litri / zeci / sute de litri la presiune ridicata, totul intr-un pachet compact, usor de transportat si manipulat.
Aceste tipuri de echipamente pot fi foarte simple, sub forma unei centraline pentru sistemul de basculare al remorcilor si camioanelor, pana la sisteme foarte complexe pentru actionarea instalatiilor de foraj sau troliilor hidraulice.
In componenta acestor echipamente intra: o sursa de energie ( motor termic sau electric), un sistem de transmisie, sistem de pompare al fluidului, spatiu de depozitare, sistem de filtrare, sistem de racire a fluidului, aparatura de control si monitorizare si sisteme de protectie. Toate aceste componente trebuiesc atent alese deoarece orice decizie gresita in stadiul de proiectare poate duce la costuri ridicate de operare, intretinere si reparatii pe toata durata de viata a echipamentului.

Actionarea electrica a prizei de putere

Foarte multe tipuri de utilaje sunt proiectate pentru a fi mobile fiind fabricate exclusiv pentru actionarea de la priza de putere a tractorului. De asemenea exista o categorile de utilizatori care doresc sa utilizeze la maximum utilajele achizitionate sau sa o faca intr-un mod mai ieftin. In aceste categorii se incadreaza pompe de apa, generatoare electrice, tocatoare de maruntire, tocatoare de crengi si biomasa, diferite tipuri de ferastraie etc.

Din aceste considerente sistemele antrenate cu motor electric pentru actionarea utilajelor prin intermediul transmisiei cardanice devin din ce in ce mai populare sau din ce in ce mai necesare.

Aceste sisteme sun compuse in general din:

  • sasiu (1): sustine toate componentele si asigura o conexiune mecanica cu utilajul actionat sau cu un suport fix;
  • motor electric asincron (2): realizeaza antrenarea sistemului;
  • reductor mecanic (3): asigura corelarea dintre turatia motorului si turatia necesara la priza de putere;
  • cuplaj flexibil (3): realizeaza conexiunea mecanica intre arborele motorului electric si arborele de intrare al reductorului compensand erorile de aliniere;
  • demaror (4): sistem electric pentru pornirea si protectia motorului electric;
  • elemente de protectie: asigura protectia operatorilor si bunurilor fata de elementele aflate in miscare.

 

In functie de necesarul de putere si de puterea instalata a retelei de alimentare cu energie electrica acestea poat avea diferite configuratii: de la 1,1 la 75 kW si turatii de 540 rpm (±5%) sau 1000 rpm (±5%).

 

 

Antrenarea sararitelor cu motor hidraulic orbital

Antrenarea sistemului de distributie al materialului antiderapant pentru sararite cu motor hidraulic reprezinta o metoda ieftina de constructie a acestui tip de utilaj dar care prezinta si o serie de avantaje cum ar fi:

  • posibilitatea de atasare la o gama larga de utilaje purtatoare ( tractoare, camioane, Unimog, skid-steer, buldo-excavator, excavator, etc.);
  • regalrea vitezei de rotatie a discului ( si a distantei de imparstiere ) intr-o plaja larga, independent de viteza de deplasare;
  • posibilitate de sincronizarea ( permanenta sau temporara ) cu viteza de deplasare;
  • constructie mai simpla a sistemului de transmisie;
  • piese de schimb mult mai ieftine in comparatie cu transmisiile mecanice;
  • optimizarea consumului de combustibil prin mentinerea motorului intr-un regim optim de turatie;
  • posibilitatea de schimbare a sensului de rotatie al discului in timpul lucrului;
  • posibilitatea de sincronizare a discurilor in sisteme multi-disc.

 

1 – motor hidraulic MS
2 – flansa de prindere
3 – disc distribuitor;
4 – aripi distribuitor;
5 – capac flansa de prindere;
6 – surub prindere disc / flansa;
7 – surub prindere aripi / disc

Sisteme hidraulice cu eficienta ridicata – supape HI-LO

In special sistemele hidraulice sunt poiectate pentru actionarea unor motoare fie rotative sau liniare iar energia disponibila pentru actionarea acestora nu este limitata. Exceptie fac sistemele mobile unde energia disponibila este limitata dar unde cerintele si asteptarile sunt ridicate.

Pentru sistemele hidraulice mobile dar si pentru eficientizarea sistemelor sationare au fost dezvoltate supapele HI-LO pentru aplicatii care au nevoie de presiuni si debite ridicate dar nu in acelasi timp. In cadrul acestor sisteme perioadele de presiune maxima si de debit maxim nu se suprapun si de aceea poate fi valorificata la maxim cantitatea de energie la dispozitie.
Aceste supape preunpun folosirea concomitenta a doua pompe hidraulice si doua supape pilotate hidraulic ce comuta pe doua niveluri de presiune distincte.
Acest tip de supapa permite insumarea debitelor celor doua pompe pana la o presiune prestabilita dupa care pompa cea mai mare, care implicit are cel mai mare consum de energie, este descarcata total in rezervor ( energia consumata fiind nesemnificativa ) iar pompa cea mai mica va continua se furnizeze fluid pana ce se atinge presiunea maxima in sistem. Astfel se utilizeaza la maxim energia disponibila sistemului, aceste sisteme fiind unele dintre cele mai eficienta si mai compacte.

Pompe Hi-Lo grupa 1

Pompe Hi-Lo grupa 2

Supape HI-LO

De ce schimbarea pompei hidraulice trebuie programata

Este putin sau deloc evidentiat faptul ca sistemele in general si componentele, in special, sunt proiectate pentru o anumita durata de viata in conditii bine determinate ( conditii ideale ). De multe ori in calculul acestor componente nu poate ( sau mai rar ) fi folosit un spectru de incarcari.

pompa hidraulica grupa 3

In proiectarea unui sistem este important sa se cunoasca durata de viata proiectata pentru fiecare componenta in parte si , de preferat, factorii de aplicatie, de incarcare etc. Pe baza acestor informatii echipa de proiectare poate emite recomandarile privind intretinerea sistemelor si a elementelor componente ale acestor sisteme.

In cadrul sistemelor hidraulice, chiar si atunci cand sunt respectate indicatiile privind mentenanta se ajunge la un moment dat  intr-un punct in care pompa hidraulica trebuie schimbata datorita faptului ca aceasta a ajuns la sfarsitul duratei de viata. Desi nu se constata diferente de performanta dupa atingerea duratei de viata prognozate se supune riscului intregul sistem deoarece o pompa care cedeaza poate trimite in sistem reziduuri care vor afecta celelate componente precum si fluidul hidraulic.

In cazul in care o pompa hidraulica cedeaza, aceasta, va produce „un dezastru” in sistemul hidraulic generand o cantitate insemnata de particule metalice ce se vor deplasa in sistem producand pagube insemnate pana in momentul in care vor fi retinute de elementele de filtrare. In cazuri extreme se poate ajunge pana la colmatarea sistemelor de filtrare si fluidul murdar va afecta toate componentele sistemului.

Orice componenta care va ceda in cadrul sistemului va produce pagube care vor fi mult mai costisitoare decat componenta in sine. Datorita acestor aspecte este de preferat sa se cunoasca durata de viata prognozata a componentelor din sistem si intervalele de service iar prin respectarea recomandarilor proiectantilor sistemelor, acestea pot fi mentinute in uz pentru durate indelungate cu costuri de operare reduse.

Mini centraline pentru instalatii de ridicat

Mini centralinele sunt folosite in special pentru aplicatii ce presupun ridicarea si coborarea sarcinilor dar acesta nu este singurul domeniu de aplicabilitate al acestor sisteme. Lifturile pentru pasageri, fie in centre comerciale, mijloace de transport sau cladiri de birouri, folosesc puterea hidraulica pentru a ridica si cobori pasagerii intre etaje. Cu ajutorul senzorilor electronici aceste sisteme pot ridica/cobori si opri precis sarcinile la anumite inaltimi prestabilite.

Persoanele cu dizabilitati se folosesc in special de sisteme hidraulice pentru a putea accesa diferite spatii cu destinatie de birouri sau comerciale.

In tarile dezvoltate capata amploare folosirea acestor istalatii in lifturi personale, in special pentru persoane varstnice in locuintele acestora. In acest caz este recomanda folosirea acestora impreuna cu un sistem de siguranta care sa poata efectua comanda primita si in cazul in care sistemul principal de alimentare cu energie sufera avarii.

Utilajele cu mobiltate ridicata unde este necesara forta ridicata dar unde spatiul disponibil este restrans pot lucra impreuna cu aceste sisteme.

Pe langa destinatiile calsice, acestea, pot fi folosite pentru: actionarea portilor si usilor, apropierea sarcinilor, diferite tipuri de sisteme de umbrire, sisteme de potectie la intemperii, sisteme de pozitionare pentru panouri solare si centrale eoliene etc.

 

Pozitionarea elementului filtrant poate sa faca diferenta

Nu este un secret faptul ca indepartarea particulelor straine din fluidul hidraulic va duce la cresterea duratei de viata a componentelor sistemului. In realitate, indiferent de modul de filtrare, vor exista tot timpul particule in suspensie – chiar si un fluidul proaspat. Care este gradul de contaminare acceptabil depinde de sistemul hidraulic.

Desi, in general, elementele de filtrare au rol benefic, folosirea lor in exces si mai ales in locul inadecvat pot duce la probleme si la reducerea duratei de viata a componentelor sistemului.

Sisteme de filtrare sunt ratificate in functie de fractiunea cea mai mica de particule care sunt retinute. Pentru a obtine rezultate cat mai bune este recomandata a analiza a unei mostre de fluid pentru avedea care este punctul de pornire si in functie de componentele prezente in sistem care este gradul de filtrare necesar. In general se inlocuieste fluidul hidraulic odata cu schimbarea elementelor filtrante pentru ca functia acestora sa fie de mentinere a curateniei fluidului si nu de curatare a acestuia.

Indiferent de punctul de pornire trebuie tinut cont de faptul ca elementele fitrante vor produce o cadere de presiune si aceasta cadere de presiune nu trebuie sa depaseasca presiunea de deschidere a supapei de ocolire deoarece in acest caz elementul filtrant nu are nici o functie.

Implementarea unui sistem de filtrare trebuie realizata astfel incat acesta sa nu producta mai mult rau decat bine.

Localizarea elementelor filtrante in sistemele hidraulice:

Linia de presiune. Cele mai multe componente sunt localizate dupa acest element filtrant si vor beneficia de aceasta. Pot fi retinute particule cu diametrul pana la 2 microni deoarece presiunea va forta fluidul pri elementul filtrant. Este posibil ca durata de viata a filtrului sa fie influentata de viteza ridicata a fluidului care poate forta trecerea anumitor particule. Pe termen lung filtrarea pe linia de presiune va costa mai mult.

Linia de retur. Cel mai important principiu este ca daca se porneste cu fluid curat si filtre curate atunci singura sarcina a elementelor filtrante este mentinerea curateniei fluidului. Se poate beneficia si de avantajele unei presiuni ridicate pe linia de retur ceea ce duce la o filtrare buna a fluidului si costuri reduse. Dezavantajul este dat de mentinerea unei presiuni mai ridicate pe linia de retur iar anumite componente pot fi afectate de o presiune prea ridicata pe linia de retur.

Filtrare cu circuit independent. Acesta metoda va realiza o filtrare continua a fluidului cu treceri multiple prin elementul filtrant cu rezultate superioare putandu-se extrage partcule cu dimensiunea de 2 microni sau mai mici. Este posibila, de asemenea, extragerea apei si racirea fluidului. Singurul dezavantaj al acestei metode este costul initial mare si consumul de putere aditional.

Linia de absorbtie. Pozitionarea elementului filtrant pe linia de absorbtie a pompei poate avea avantaje mai ales datorita presiunii reduse dar cu potential de a reduce durata de viata a pompei in cazul in care filtru se infunda sau produce fenomenul de cavitatie.

Filtrarea este importanta in toate sistemele hidraulice si nu se pune problema daca sa si fie folosita sau nu ci de a alege locatia cea mai buna pentru sistem si din punct de vedere economic.